iranul.ro

Săptămâna aceasta am reprezentat România la conferinţa internaţională „Limba Persană şi Provocările Domeniului” organizată la Teheran de Centrul pentru Studii şi Colaborare Internaţională din cadrul Ministerului Ştiinţei, Cercetării şi Dezvoltării Iranului. Am fost însoţit de doamna profesoară Cristina Ciovârnache de la Universitatea din Bucureşti, noi fiind singurii români care predăm limba persană în România. Mi-a folosit participarea la conferinţă şi sunt convins că îmi voi îmbunătăţi activităţile mele de promovare a limbii şi culturii persane în ţara noastră.

Conferinţa a fost foarte bine organizată şi într-un timp scurt, invitaţii valoroşi acoperind foarte bine tematica conferinţei. Am avut alături colegi din România, Polonia, Rusia, Georgia, Azerbaijan, Turcia, Iordania, Pakistan, India, Afganistan, India, Tadjikistan, Austria, China, Japonia, Irak şi Iran. Îi felicit pe iranieni pentru că îşi promovează limba şi cultura, se interesează şi oferă sprijin predării persanei în străinătate. Participând la conferinţă am analizat nivelul predării persanei în afara Iranului alături de cei mai buni cercetători iranieni şi de colegi din ţările enumerate.

Fiecare participant a prezentat activitatea de predare a limbii persane din ţara lui şi principalele provocări cu care se confruntă în acest sens. În România limba persană se predă numai la Facultatea de Limbi Străine din Universitatea Bucureşti prin eforturile doamnei Cristina Ciovârnache şi prin cursurile pe care le organizez şi predau eu la Biblioteca Judeţeană Argeş şi la Organizaţia Oriens din Bucureşti. Suntem numai doi oameni care aducem românilor frumoasa limbă persană, sprijiniţi valoros de domnul profesor Naser Nikoubakht şi de ambasada iraniană de la Bucureşti. 

Limba persană a fost limba de cultură a Orientului Mijlociu pentru secole întregi şi nu trebuie să mai amintesc că în această regiune sunt sute de mii de străini care învaţă limba persană. Peste o sută de milioane de oameni vorbesc fluent limba având astfel acces direct la impresionanta cultură persană. Ţara noastră nu a fost niciodată acoperită nici de cultura persană şi nici de armatele lor, astfel încât această limbă şi cultură este aproape necunoscută românilor. Părţi din această cultură au ajuns la noi în Evul Mediu prin intermediul şi vecinătatea turcilor şi merită subliniat aici aportul important adus la bucătăria românească (sarmale, ardei umpluţi, chiftele, ...). 

În urma discuţiilor avute au rezultat două mari provocări cu care se confruntă predarea limbii persane în ţările care au avut reprezentanţi la conferinţă:  

1.Prima problemă este de ordin cultural şi este reprezentată de globalizare şi tăvălugul limbii engleze americane şi cultura pe care o aduce cu ea. Lumea se roteşte mai repede, oamenii nu mai au timp pentru a citi şi învăţa, timpul înseamnă bani nu cultură. Toate popoarele care au limbă şi cultură naţională au de suferit iar cultura şi limba persană suferă enorm de pe urma acestui asediu al englezei şi culturii americane.  Exemplele sunt nenumărate şi afectează toate aspectele vieţii cotidiene, de la alimentaţie, îmbrăcăminte, limbă, educaţie şi până la comportamentul oamenilor. În istoria iranienilor s-a mai întâmplat o singură dată un asemenea asalt asupra identităţii persane şi mă refer la cele două sute de ani de după cucerirea arabă din secolul şapte. Limba arabă a înlocuit limba persană ca limbă administrativă şi de cultură, foarte multe cuvinte arabe au intrat în limba persană, religia islamică a înlocuit religia zoroastriană persană şi identitatea persană se clătina. Poporul iranian s-a opus şi glasul lui de renaştere a culturii şi limbii persane a fost cel mai bine reprezentat de poetul Ferdowsy cu epopeea „Cartea regilor”. Sunt convins ca şi de data aceasta iranienii vor găsi o soluţie şi vor depăşi acest timp dificil pentru limba şi cultura lor.

2.A doua problemă este de natură economică, căci Drumul Mătăsii nu mai străbate Persia cum o făcea în antichitate. Acum când limba marilor neguţători este engleza este greu să mai găseşti cursanţi şi studenţi care să se pregătescă pentru un domeniu ineficient financiar. Iranul are o economie înfloritoare şi rezerve de gaze naturale şi petrol impresionante dar chiar şi aşa locurile de muncă pentru un străin vorbitor de persană sunt puţine. În urma ridicării embargoului internaţional impus Iranului se aşteaptă o deschidere a acestei ţări pe piaţa internaţională şi speranţele deşi mici, există. Referitor la ţara noastră, trebuie spus că cercetare lingvistică nu mai există iar semne de renaştere a învăţământului universitar nu se văd.   

Concluzia este că în România, ca şi în întreaga lume, predarea limbii persane este în regres în ultimii ani de zile. Trist.

Scurta vizită în Iran mi-a umplut sufletul, mi se făcuse teribil de dor de iranieni şi întotdeauna mă voi întoarce cu drag printre ei. Fiind acum în pragul anului nou 1395 le urez tuturor iranienilor „La Mulţi Ani!” iar pe dumneavoastră vă încurajez să citiţi despre cultura persană iar dacă este posibil să îi învăţaţi şi limba. Veţi descoperi o bogăţie sufletească impresionantă, o sărbătoare a spiritului şi civilizaţiei umane. Merită!