iranul.ro

Noul an universitar 2013 - 2014 aduce la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Pitești cursuri de limbă persană.

Săptămâna trecută cu m-am întâlnit cu domnul decan Găitănaru și cu doamna prodecan Soare, iar propunerea mea de a preda limba persană în cadrul instituției pe care o conduc domniile lor a fost acceptată. Le mulțumesc, și pe această cale, pentru încredere.
Avantajele unui vorbitor de limba persană sunt imense, nu mai deranjez cititorul cu enumerarea lor. Mai mult decât atât, acest curs va aduce cursanților și cunoștințe variate de cultură și civilizație persană: istorie, religie, literatură, film, poezie, .... Este greu să le înveți iranienilor limba dacă nu le înțelegi cultura, cu atât mai mult cu cât este atât de veche și bogată. Conform anunțului din imaginea alăturată, studenții Facultății de Litere sunt așteptați la secretariat pentru a se înscrie la acest curs, curs destinat numai studenților.
Piteștenii care nu se încadrează în această categorie, sunt așteptați să treacă pe la Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș spre sfârșitul acestei luni. Tot de la 1 octombrie 2013 și aici voi preda cursul gratuit de ”Limba persană și civilizație orientală” tuturor celor ce vor să cunoască mai multe despre bogăția și frumusețea limbii și civilizației iranienilor.   

Limba persană (numită și limba farsi) este o limbă indo-europeană, este astăzi limba oficială a Iranului, Afganistanului (alături de limba urdu) și Tadjikistanului. Comunități importante vorbitoare de limbă persană se mai găsesc în Uzbekistan, India, Pakistan, S.U.A. și Israel. Aproximativ 110 milioane  de oameni vorbesc limba persană și dialectele ei locale.

În antichitate limba persană a fost principala limbă vorbită în Imperiul Persan, unul dintre cele mai importante imperii ale Asiei. Pentru scriere se foloseau semnele cuneiforme. Primele secole ale erei noastre aduc modificări limbii, Imperiul Sasanizilor folosind scrierea pahlavi pentru limba persană. După cucerirea arabă din secolul VII limba persană a devenit una dintre principalele limbi ale culturii islamice din Asia fiind folosită ca limbă de prestigiu în Asia Centrală și de Sud chiar de popoare care nu o vorbeau ca limbă maternă. Alfabetul arab a fost preluat pentru scriere și un număr impresionant de cuvinte arabe au început să fie folosite de iranieni. Limba persană a fost limba oficială a împăraților moguli din India până la venirea colonizatorilor britanici în secolul XIX. În perioada contemporană limba persană s-a îmbogățit cu neologisme străine, majoritatea provenite din limbile franceză și engleză.

Sursă fotografie: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Farsi.svg?uselang=fa
Sursă hartă:http://en.wikipedia.org/wiki/Persian_language

Omar Khayamm, filosof, matematician, astronom și poet iranian, a trăit între 1048 și 1131. Lucrările lui științifice și poezia au influențat semnificativ poporul persan și prin traducere, întreaga lume.
Mausoleu de la mormântul lui din Nishapur, în nord-estul Iranului, este loc de pelerinaj pentru iranieni. Prin traducerea poeziilor lui cu strofe din patru versuri, catrene, Omar Khayyam este astăzi cel mai renumit poet persan în afara lumii vorbitoare de limbă persană.
Vă prezentăm ”Ulciorul” una dintre cele mai frumoase poezii ale lui Omar Khayamm, catrenele care au dus faima poeziei persane în lume, în traducerea lui George Lesnea.

Sursă foto: Revista culturală ”Satul natal”, Anul 4, Nr. 16/2005, p. 9.

Mihail Sadoveanul a scris în anul 1940 povestea orientală ”Divanul persian”, poveste ce ne duce cu gândul la ”1001 de nopți”, o culegere de povești care prezintă înțelepciunea învățaților și încântă cititorul cu farmecul lumii orientale. Lupta dintre adevăr și minciună, corectitudine și nedreptate, caracteristică Orientului se înfățișează pe deplin cititorului sub pana marelui scriitor român. 

 
Autorul plasează povestea în timp pe vremea împăratului persan Kira (Cyrus), iar spațiul de desfășurare este Imperiul Persan cu capitala la Bahaban. Citind povestea ajungem să ne îndoim de timpul desfășurării acțiunii, bănuind mai degrabă că povestea medievală persană a fost transpusă de autor în vremuri mult mai vechi: Bahabanul nu poate fi decât Isfahanul, capitala Imperiului Persan în Evul Mediu sub conducerea dinastiei Safavide; personajul principal al poveștii, prințul Farid poartă un nume de origine arabă, care deși nu este islamic, este evident că a fost preluat și nu este original iranian; ”Domnul Dumnezeu” deși numit Mitra, este limpede că nu poate fi decât Dumnezeul iranienilor islamici; ”Halal să-mi fie” este o expresie pur islamică; relatarea biblică despre Adam și Eva, amintită în ”Divanul persian”, a intrat în cultura iraniană după islamizare; ”cetatea Basora, la malul mării” nu poate fi decât orașul irakian Basra, localitate înființată de ocupanții arabi islamici și inexistentă până în seculul 7 d.Hr. Oricare ar fi vremea desfășurării acțiunii, povestea este superbă și o recomandăm călduros cititorului. Lectură plăcută.

Sursă foto: http://bookcity.ro/literatura-pentru-copii/literatura-romana---copii/divanul-persian-41985.html