Logo Cosmin.jpg

invata limba persana la biblioteca judeteana arges

Invata limba persana GRATUIT!

VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners

Șoseaua Chalus

Șoseaua Chalus traversează Munții Alborz legând capitala Teheran de orașul Chalus de la malul Mării Caspice. Șoseaua a fost inaugurată în 1934, iar cei 190 de kilometri ai săi sunt printre cei mai frumoși și mai aglomerați din Iran. Șoseaua este cea mai frumoasă din Iran și una dintre cele mai frumoase din lume mai ales că în 1962 s-a construit și Barajul Karaj, închizând munții exact ca la Vidraru. În special la sfârșit de săptămână și în zilele libere, această șosea este deosebit de aglomerată, iranienii din Teheran traversând munții pentru distracțiile de la malul Mării Caspice. De-a lungul șoselei sunt numeroase parcări, restaurante și terase deschise permanent în așteptarea clienților.
Tunelurile săpate în stâncă (cel mai mare având 1886 de metri lungime, între 5 și 7 metri lățime, cu 6 metri înălțime)1 și podurile suspendate construite acum opt decenii sunt în continuare folosite încântând călătorul. La vremea când au fost construite ele, cu mijloacele mecanice ale acelor vremuri, au fost adevărate minuni ale ingineriei și creativității oamenilor. Bătrânii spun că săpătorii la tunele erau încurajați cu bani la fiecare pas realizat.2 Șoseaua Chalus nu este potrivită vitezomanilor fiind asemănătoare, prin curbele și pantele sale, Transfăgărășanului.

Citeşte mai departe: Șoseaua Chalus
Șoseaua Chalus. Sursa foto: http://www.iransarresid.com/photo-iran/Nature-JadeChalus/content/bin/images/large/Nature_Dizin_Alborz_Mountains_.jpg&w=600&h=400&ei=c2hAUbHOF4uSswb-6IHADA&zoom=1&ved=1t:3588,r:17,s:0,i:128&iact=rc&dur=4618&page=2&tbnh=167&tbnw=233&start=8&ndsp=12&tx=157&ty=86  
Citeşte mai departe: Șoseaua Chalus

Șoseaua Chalus. Sursa foto: http://www.iransarresid.com/photo-iran/Nature-JadeChalus/content/bin/images/large/Nature_Dizin_Alborz_Mountains_.jpg&w=600&h=400&ei=c2hAUbHOF4uSswb-6IHADA&zoom=1&ved=1t:3588,r:17,s:0,i:128&iact=rc&dur=4618&page=2&tbnh=167&tbnw=233&start=8&ndsp=12&tx=157&ty=86
http://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D8%A7%D8%AF%D9%87_%DB%B5%DB%B9_(%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86)
http://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D8%A7%D8%AF%D9%87_%DB%B5%DB%B9_(%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86)

1 http://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D8%A7%D8%AF%D9%87_%DB%B5%DB%B9_(%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86)

2 http://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AC%D8%A7%D8%AF%D9%87_%DB%B5%DB%B9_(%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86)

Muzeul Național de Bijuterii

În centrul Teheranului, aproape de Ambasada Marii Britanii și peste drum de Ambasada Germaniei se găsește Banca Națională a Iranului, iar în subsolul ei (într-un seif imens) a fost amenajat un muzeu. Acest muzeu expune publicului cele mai importante bijuterii ale monarhilor Iranului, din Evul Mediu și până în perioada contemporană. Prin diverse mijloace (pașnice sau nu) monarhii iranieni au acumulat o mulțime de pietre prețioase, unele dintre ele fiind apoi montate în bijuterii impresionante.
Muzeul acoperă 1000 de metri pătrați iar sistemul de siguranță a fost realizat cu ajutorul unor specialiști germani. Chiar de la intrarea în curtea băncii, toate obiectele personale (în afară de acte și banii necesari cumpărării biletelor și altor suveniruri) sunt lăsate la poartă. Apoi se trece printr-o poartă de detectare a metalelor ca la aeroport, iar dacă mai găsiți chei prin buzunare aveți acum ocazia să îndreptați greșeala. Nimic nu este permis după această poartă: aparate foto, telefoane mobile, dispozitive electronice, monede ... Apoi coborâți treptele spre subsol și găsiți în stânga un stand care vinde albume și vederi cu exponate ale Muzeului Național de Bijuterii. După colț este o masă cu scaune pentru grupurile de protocol, șefi de state sau miniștri din alte țări. De acolo începe muzeul, după o ușă metalică rotundă de un metru grosime. În mod frecvent se aud alarmele declanșate de vizitatorii care se apropie prea mult de geamurile vitrinelor, căci atrag teribil vitrinele alea.
Câteva dintre cele mai importante bijuterii expuse:
- Darya-e Noor (se traduce din persană ”Marea Luminii”), un imens diamant roz montat ca o broșă, faimos în întreaga lume. Diamantul a fost găsit în urmă cu o mie de ani și are 182 de karate. Acest diamant a fost luat ca pradă de război de regele iranian Nader Shah din India iar un alt rege iranian Fath Ali Shah și-a incripționat numele pe piatră. Montura care cuprinde diamantul conține alte 457 de briliante.
Citeşte mai departe: Muzeul Național de Bijuterii

Broșa cu diamantul Darya-e Noor.
Sursă foto: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Darya-e_Noor_Diamond_of_Iran.png?uselang=fa

- O altă piesă importantă a muzeului este Globul Pământesc realizat din aur și 51 366 de pietre prețioase, cu o greutate de 37,5 kilograme  (34 kilograme de aur și 3656 de grame de pietre prețioase ). Oceanele și mările sunt realizate din pietre prețioase după cum urmează: Asia este reprezentată prin rubine și granate, Iranul prin diamante (Muntele Damavand din Iran este reprezentat de un rubin mare, lângă care orașul Teheran este reprezentat de alt rubin), Europa prin rubine, Africa prin rubine roșii și albastre, America de Nord și de Sud prin rubine și granate, linia ecuatorului este reprezentată prin diamante. Brațele care sprijină globul sunt realizate din aur și modele florale realizate din diamante. Aici este scris și numele monarhului Nasraldin Shah, este scris tot din diamante (acest rege iranian a poruncit construirea globului la începutul secolului al XX-lea).
Citeşte mai departe: Muzeul Național de Bijuterii

Globul Pământesc din aur și pietre prețioase.
Sursă foto: http://www.zar.ir/News/News-4872.aspx
 
- Coroanele folosite de Mohammad Reza Pahlavi și regina Farah la încoronarea din 1967 sunt și ele expuse la Muzeul Național de Bijuterii.
Citeşte mai departe: Muzeul Național de Bijuterii

Încoronarea din 1967.
Sursă foto: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Pahlavi_Coronation.png